Politica bazată pe resentimente a câștigat teren în partea estică a Germaniei, iar vest-germanii se confruntă și ei cu provocări dificile.
Recent, Magnus Brechtken, director adjunct al Institutului de Istorie Contemporană din München, a oferit un interviu care a stârnit multe reacții. Intitulat „Mulor vest-germani le-a ajuns cuțitul la os”, interviul a fost o încercare de a reaminti est-germanilor nemulțumiți că plângerile lor privind diferențele dintre est și vest sunt mai degrabă emoționale decât raționale, după 36 de ani de la reunificare.
Brechtken a afirmat că vestul Germaniei a demonstrat de-a lungul timpului o înțelegere mai profundă a democrației și a gestionării extremismului, fiind mai bine echipat pentru a contracara partidele radicale, precum AfD. În contrast, est-germanii au avut o tendință moștenită către soluții autoritare, a subliniat el.
Carolin Würfel, scriitoare și jurnalistă, a reflectat asupra acestui interviu, întrebându-se cât din analiza lui Brechtken se bazează pe fapte istorice și cât este opinie personală. Totuși, ea recunoaște că Brechtken a atins un punct important.
Originea AfD și impactul său asupra Estului
Furia est-germanilor, popularitatea AfD și recentul succes al extremiștilor în Saxonia-Anhalt, precum și așteptările pentru viitoarele alegeri regionale, ar trebui să fie un prilej pentru a reevalua faptele istorice și a ridica întrebări esențiale, pe care Brechtken nu le-a abordat. AfD a fost fondat în vestul Germaniei, iar multă parte din conducerea sa provine din landuri vestice. Este esențial să ne întrebăm nu doar de ce est-germanii se îndreaptă către AfD, ci și ce îi motivează pe vest-germani să sprijine un astfel de partid și să se concentreze asupra Estului pentru dezvoltarea lui.
Landurile vest-germane, care pretind că au realizat denazificarea după 1945 și se mândresc cu procesul de asumare a trecutului, trebuie să analizeze și motivele persistente pentru fascinația față de fascism, precum și lipsa unor structuri eficiente împotriva ascensiunii extremismului.
Revolta est-germanilor și frustrările lor
În 1989, est-germanii sperau la o combinație între socialism și capitalism, iar reunificarea nu era neapărat opțiunea ideală. Mulți au perceput procesul de reunificare ca pe o gestionare ineficientă, cu decizii impuse rapid. Agenția Treuhand, responsabilă pentru privatizarea economiei fostei RDG, a dus la pierderea a milioane de locuri de muncă, iar est-germanii s-au simțit din nou nedreptățiți, ieșind în stradă pentru a protesta împotriva a ceea ce considerau a fi o ocupație din partea vest-germanilor.
Detlev Karsten Rohwedder, șeful agenției Treuhand, a fost întrebat dacă se teme de o posibilă revoluție în Est, iar răspunsurile lui reflectau o percepție că est-germanii erau tratați ca un copil care trebuie să asculte de părintele său vestic. Acum, acel „copil” a crescut și își aduce aminte de experiențele sale, cum ar fi Ulrich Siegmund, care a crescut în anul reunificării.
Promisiunile AfD și reacția locuitorilor
AfD promit recâștigarea controlului, iar recentele evenimente din Saxonia-Anhalt sugerează o dorință de revanșă din partea est-germanilor. Siegmund a declarat că rezultatul alegerilor arată că locuitorii din Saxonia-Anhalt nu mai acceptă să fie tratați cu superioritate. Aceste cuvinte au rezonat profund cu alegătorii, care, după cum a observat jurnalista, nu sunt interesați de programul partidului, ci mai degrabă doresc să fie ascultați.
Campania lui Siegmund a inclus petreceri cu cârnați și bere, contribuind la crearea unui sentiment de comunitate în orașele părăsite. Mesajul transmis a fost că est-germanii contează, iar AfD le oferă atenție în schimbul votului. Deși partidul nu va îmbunătăți condițiile de trai în est, acest aspect nu pare a fi scopul său principal.
Provocările viitoare și conștientizarea națională
AfD, creat de vest-germani și susținut de est-germani, aspiră acum la putere națională. Programul său se bazează pe idei care, în trecut, au necesitat un război pentru a fi îngropate: rasismul și disprețul față de cei excluși. Aceasta nu este doar o problemă regională, ci una care ar trebui să îngrijoreze întreaga societate germană.
Un vot pentru AfD este un vot pentru un set de convingeri care reflectă frustrările și dorințele legitime ale alegătorilor, care doresc să fie văzuți și auziți. Jurnalista concluzionează că, indiferent de ceea ce va urma, va fi greu să afirmăm că nu am știut.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/politica/de-ce-multi-est-germani-voteaza-afd-nu-este-o-ispita-mostenita-din-dictatura
Sursa foto: Chris Luengas / Pexels


