Motivele imposibilității referendumului
Un fost judecător al Curții Constituționale a precizat că inițiativa unui referendum asupra Justiției, așa cum a fost sugerat de Nicușor Dan, nu este viabilă din mai multe motive legale și constituționale. În primul rând, legislația actuală interzice organizarea unui referendum pe subiecte legate de Justiție, fiind considerate a se situa în afara domeniului de influență a opiniei publice, deoarece sunt reglementate strict de Constituție și legi organice. În al doilea rând, există o restricție asupra domeniilor care pot fi supuse referendumului, iar Justiția, ca ramură a statului, nu poate fi subiect de consultare populară. De asemenea, organizarea unui astfel de referendum ar necesita modificări legislative semnificative, care nu pot fi efectuate rapid și fără un consens politic larg. Aceste considerente fac ca propunerea să fie nu doar dificil de pus în aplicare, ci și să ridice probleme de constituționalitate, punând în discutie legitimarea unui asemenea demers.
Argumentele fostului judecător CCR
Fostul judecător CCR a subliniat că propunerea lui Nicușor Dan neglijează anumite principii fundamentale ale dreptului constituțional. În opinia sa, Justiția este o putere independentă a statului, protejată de influențe externe, inclusiv de cele ale opiniei publice, pentru a păstra echilibrul și separarea puterilor în stat. Acest principiu este consacrat în Constituția României, precum și în jurisprudența Curții Constituționale, care a evidențiat de nenumărate ori că anumite domenii sunt excluse de la consultarea populară. Totodată, fostul judecător a subliniat că un referendum pe teme de Justiție ar putea genera presiuni nejustificate asupra sistemului judiciar, afectând astfel independența acestuia. De asemenea, el a menționat riscul ca un astfel de demers să fie utilizat ca un instrument politic, mai degrabă decât ca o adevărată soluție de reformă, ceea ce ar putea submina încrederea publicului în sistemul de Justiție. În concluzie, argumentele sale se bazează pe necesitatea de a respecta cadrul constituțional existent și de a proteja Justiția de influențe externe care ar putea compromite funcționarea sa corectă.
Reacția autorităților la anunțul referendumului
Autoritățile au reacționat prompt la anunțul lui Nicușor Dan privind organizarea unui referendum în Justiție, exprimându-și scepticismul și rezervele față de viabilitatea unei astfel de inițiative. Reprezentanții Guvernului au subliniat că, din punct de vedere legal și constituțional, un astfel de demers este problematic, având în vedere că Justiția nu poate fi subiectul unei consultări populare directe. Aceștia au menționat că legislația actuală nu susține un referendum pe teme legate de funcționarea sistemului judiciar, fiind necesare modificări legislative semnificative care nu sunt ușor de realizat. De asemenea, au atras atenția asupra costurilor ridicate și a complexității organizării unui referendum, mai ales când rezultatul său nu ar avea aplicabilitate practică imediată. În același timp, liderii partidelor politice au exprimat opinii variate, unele susținând că o astfel de inițiativă ar putea fi folosită mai degrabă ca un instrument de campanie politică decât ca o soluție reală pentru problemele din Justiție. În general, reacțiile au fost de prudență și au subliniat necesitatea de a aborda reformele în Justiție prin dialog și consens politic, mai degrabă decât prin măsuri populiste care ar putea destabiliza echilibrul puterilor în stat.
Alternative posibile pentru reforma în Justiție
În contextul în care organizarea unui referendum pe teme de Justiție este considerată imposibilă, se impune căutarea unor alternative viabile pentru reformarea sistemului judiciar. Una dintre soluțiile propuse este consolidarea mecanismelor de transparență și responsabilizare a magistraților. Acest lucru ar putea fi realizat prin implementarea unor evaluări periodice independente ale activității judecătorilor și procurorilor, asigurându-se astfel că aceștia își desfășoară atribuțiile cu obiectivitate și profesionalism.
De asemenea, o altă alternativă ar fi reformarea procesului de selecție a funcțiilor de conducere din cadrul instituțiilor judiciare, prin crearea unor comisii de selecție care să includă experți independenți și reprezentanți ai societății civile. Această măsură ar putea contribui la sporirea încrederii publicului în imparțialitatea și competența liderilor din Justiție.
Îmbunătățirea accesului la justiție pentru cetățeni reprezintă o altă prioritate. Simplificarea procedurilor judiciare și reducerea duratei proceselor ar putea fi realizate prin digitalizarea extinsă a sistemului judiciar și prin alocarea de resurse suplimentare pentru diminuarea volumului de lucru al instanțelor. Totodată, promovarea medierii și a altor metode alternative de soluționare a disputelor ar putea degreva instanțele și ar facilita rezolvarea mai rapidă a conflictelor.
În fine, pentru a asigura o reformă durabilă, este esențială dezvoltarea unui dialog continuu și constructiv între toate părțile implicate: autorități, magistrați, societate civilă și experți internaționali. Acest dialog ar trebui să se concentreze pe identificarea celor mai bune practici și adaparea lor la contextul național, având ca scop final întărirea statului de drept și protejarea independenței Justiției în România.
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro
