În primele opt luni ale anului 2026, România a înregistrat un deficit comercial de 22,44 miliarde de euro, cu 307 milioane de euro mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, conform datelor prezentate luni de Institutul Național de Statistică (INS).
Deși exporturile au crescut mai rapid decât importurile, diferența dintre veniturile din vânzările externe și cheltuielile pentru achizițiile externe continuă să se adâncească.
Acest fenomen se explică printr-o disproporție aritmetică: România importă mult mai mult decât exportă. Astfel, o creștere mai mică a importurilor, în termeni procentuali, poate însemna sume mai mari în termeni absoluti comparativ cu o creștere mai mare a exporturilor.
În această perioadă, exporturile României s-au ridicat la 65,82 miliarde de euro, înregistrând o creștere de 4%, în timp ce importurile au ajuns la 88,27 miliarde de euro, cu 3,4% mai mult decât anul trecut.
Acest lucru înseamnă că pentru fiecare 100 de euro obținuți din exporturi, România a cheltuit în jur de 134 de euro pentru importuri.
August, o lună în care dezechilibrul s-a accentuat
Datele din luna august indică o deteriorare mai accentuată decât cea arătată de evoluția cumulată a primelor opt luni.
Exporturile au fost de 7,55 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 11,6% față de august 2025. În schimb, importurile au crescut cu 13,7%, ajungând la 10,69 miliarde de euro.
Astfel, deficitul comercial pentru luna august a fost de 3,14 miliarde de euro.
În comparație cu august 2025, deficitul a crescut cu aproximativ 590 de milioane de euro.
Aceasta reprezintă un semnal important. Deși exportatorii români au avut un rezultat bun, creșterea importurilor a fost și mai rapidă, ceea ce a anulat efectul pozitiv asupra balanței comerciale.
Marea vulnerabilitate: produsele chimice, combustibilii și bunurile industriale
O analiză a structurii comerțului exterior arată că deficitul României nu este doar o problemă de consum.
Cea mai mare discrepanță apare în cazul produselor chimice și derivate: România a exportat bunuri în valoare de 3,85 miliarde de euro și a importat de 13,28 miliarde, ceea ce a dus la un deficit de aproximativ 9,43 miliarde de euro, reprezentând 42% din deficitul comercial total.
Deficitul pentru mărfurile manufacturate, clasificate după materia primă, este de 4,74 miliarde de euro, iar pentru combustibili și produse derivate, de 3,75 miliarde.
Aceste trei categorii explică aproape 80% din deficitul comercial al României.
Cifrele indică o problemă structurală: economia românească depinde într-o mare măsură de importurile de produse industriale, substanțe chimice, materiale și energie. O parte din aceste importuri sunt folosite chiar de firmele care produc ulterior bunuri pentru export.
Astfel, reducerea importurilor nu este automat o veste bună. Dacă companiile importă mai puține componente sau materii prime din cauza unei producții mai scăzute, o îmbunătățire a deficitului poate indica, de fapt, o slăbire a activității economice.
Nici relația cu Uniunea Europeană nu este echilibrată
Uniunea Europeană rămâne cel mai important partener comercial al României, având o pondere de 71,6% din exporturi și 72,5% din importuri.
În primele opt luni, România a exportat către statele membre bunuri în valoare de 47,15 miliarde de euro și a importat de 64,02 miliarde de euro.
Astfel, deficitul comercial cu UE a ajuns la 16,87 miliarde de euro, adică aproape trei sferturi din deficitul total.
În relația cu țările din afara Uniunii, deficitul a fost de 5,58 miliarde de euro.
Această distribuție subliniază cât de bine integrată este România în lanțurile europene de producție, dar și faptul că integrarea comercială nu asigură automat o balanță echilibrată.
De ce contează deficitul comercial pentru economie și pentru leu
Deficitul comercial nu reprezintă o pierdere contabilă a țării și nu înseamnă că toate importurile sunt inutile. Importurile de utilaje, tehnologii sau echipamente pot contribui la creșterea productivității și a exporturilor viitoare.
Cu toate acestea, un deficit comercial persistent contribuie la dezechilibrul extern al economiei și poate genera presiune asupra contului curent, care include și schimburile de servicii, veniturile și transferurile externe.
Cu cât necesitatea de finanțare externă este mai mare, cu atât economia devine mai vulnerabilă la schimbările de atitudine ale investitorilor, costurile împrumuturilor și fluctuațiile cursului valutar.
Totuși, nu există o relație mecanică între deficitul comercial și deprecierea leului. Evoluția cursului depinde și de fluxurile de capital, de politica monetară și de alte componente ale balanței de plăți.
Problema României nu este doar cât exportă, ci și ce trebuie să importe pentru a produce
Datele INS scot în evidență un aspect interesant: mașinile și echipamentele de transport constituie 45,5% din exporturile românești, dar și 36,6% din importuri.
România deține, astfel, o capacitate industrială semnificativă, bine conectată la piețele internaționale. Totuși, această industrie funcționează într-un sistem de producție care necesită importuri considerabile.
Din această situație derivă una dintre provocările economice ale României: nu este suficient să creștem exporturile. Este esențial să evaluăm și câtă valoare adăugată rămâne în economie, câte componente pot fi produse în mod competitiv local și cât de mult putem diminua dependențele structurale fără a afecta productivitatea.
Sursa articol: https://hotnews.ro/la-fiecare-100-de-euro-incasati-din-exporturi-romania-a-cheltuit-134-de-euro-pe-importuri-2373297
Sursa foto: Dan Mihai Pitea / Wikimedia Commons / CC BY-SA 3.0


