Mihai Melintei – Chișinău și Tiraspol: consensus omnium cu privire la neadmiterea escaladării situației conflictuale

În ultima perioadă situația din jurul regiunii transnistrene a devenit tensionată. În contextul evoluțiilor militare din Ucraina, Kievul a menționat de mai multe ori despre pregătirea unor acțiuni provocatoare în stânga Nistrului, iar în perioada 25-27 aprilie 2022, au fost înregistrate o serie de atacuri asupra infrastructurii critice militare din regiunea transnistreană (atacul asupra sediului instituției de securitate de la Tiraspol, deteriorarea turnurilor ale complexului de radio transmisiuni din preajma localității Maiak, raionul Grigoriopol, atacul asupra unității militare din Parcani și atacurile în direcția depozitelor cu arme și muniții militare din Cobasna).[1] Pe fundalul acestor evoluții din stânga Nistrului, comunitatea internațională și partenerii de dialog ai Chișinăului și Tiraspolului au condamnat toate tentativele de destabilizare a situației din regiunea transnistreană, îndemnând ca părțile să păstreze calmul și să se abțină de la orice acțiuni care ar submina încrederea, stabilitatea și pacea de pe cele două maluri ale Nistrului.

În acest context volatil, eforturile comune ale Tiraspolului și Chișinăului pentru a preveni izbucnirea ostilităților pe teritoriul Republicii Moldova atrag o mare atenție. Părțile se comportă pragmatic și precaut, având un consensus omnium cu privire la neadmiterea escaladării situației conflictuale. În același timp, atacurile din stânga Nistrului au catalizat procesul de negociere a unor probleme economice. Astfel, apar două ipoteze de lucru, care necesită a fi menționate.

Ipoteza energetică – furnizarea energiei electrice de la Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan, situată în partea stângă a Nistrului, către consumatorii de pe malul drept al Nistrului. De la 1 mai 2022 expira termenul de livrare a energiei electrice pentru Republica Moldova, iar în data de 20 aprilie 2022 vicepremierul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării din Republica Moldova, Andrei Spînu, a declarat că Republica Moldova ar putea cumpăra din luna mai energie electrică din Ucraina, iar gaze naturale de pe piața liberă europeană.[2] În conformitate cu dispoziția CSE din 14 aprilie 2022, s-a impus SA ,,Energocom” obligația de serviciu public de procurare a energiei electrice.[3] În aceste condiții, Guvernul Republicii Moldova, în paralel cu procesul de achiziție, a inițiat negocieri directe cu mai mulți producători pentru a găsi o soluție acceptabilă. În data de 28 aprilie 2022, la Varnița, în urma evenimentelor din stânga Nistrului, a avut loc reuniunea Vicepremierului pentru Reintegrare al Republicii Moldova, Oleg Serebrian, și a consilierului prezidențial în domeniul apărării și securității naționale, Dorin Recean, cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselsky. Întrunirea a vizat situația curentă de securitate din regiune. O zi după întrunirea de la Varnița, prin dispoziția nr. 19 din 29 aprilie 2022, CSE a abilitat SA „Energocom” să negocieze direct cu Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan pentru a achiziționa energie electrică la cel mai mic preț posibil pentru o lună.[4] Astfel, a fost identificată o soluție temporară. În rezultatul negocierilor, a fost obținut un preț de 59,5 de dolari per MW/h.[5] Putem concluziona, că atacurile din stânga Nistrului au intensificat negocierile Chișinăului și Tiraspolului în direcția semnării contractului energetic, deși Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan și-a asumat să asigure 70% din necesarul de energie electrică pentru luna mai anul curent. În context, trebuie menționat că, Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan este alimentată pe baza gazului natural livrat din Federația Rusă. În 11 mai SA „Energocom” a anunțat că a semnat un contract de achiziție cu compania Ukrhidroenergo pentru restul de 30% din necesarul de energie electrică.[6]

O altă problemă economică din regiunea transnistreană este legată de Uzina Metalurgică Moldovenească din Rîbnița, ipoteza complexului industrial. De la sfârșitul lunii februarie a acestui an furnizarea și tranzitul de materii prime pentru întreprinderea metalurgică a fost sistat. În acest sens, partea transnistreană de mai multe ori a emis comunicate cu privire la blocajul economic al regiunii, inclusiv la începutul lunii aprilie 2022.[7] În urma negocierilor de la Varnița din 28 aprilie și potrivit dispoziției adoptate de CSE pe 29 aprilie 2022, prin derogare de la prevederile Legii privind protecția mediului înconjurător și a celei privind protecția aerului atmosferic, Agenția de Mediu a emis o autorizație de emisie a poluanților în atmosferă valabilă până la 31 mai 2022 pentru Uzina Metalurgică Moldovenească din Rîbnița.[8] În aceste condiții Uzina Metalurgică Moldovenească din Rîbnița și-a reluat activitatea. Conform unui raport de la Tiraspol, la sfârșitul anului 2021, vânzările Uzinei Metalurgice Moldovenești au fost de peste 432 de milioane de dolari, adică aproape jumătate din cifra totală a exporturilor regiunii transnistrene.[9]          În context, România este principala sursă de materie primă pentru Uzina Metalurgică Moldovenească din Rîbnița.[10]

Astfel putem remarca că atacurile din stânga Nistrului, deși au tensionat situația de securitate din regiune, în același timp au rezolvat pe termen scurt unele probleme din agenda de lucru a Chișinăului și Tiraspolului. Putem admite faptul că părțile au abordat o strategie de negociere win to win[11]. Conform strategiei, ambele părți obțin un avantaj aproximativ egal. Părțile convin să acționeze atât în interesul lor, cât și în interesul comun. Baza pentru strategia de negociere win to win constă în faptul că compromisul și cooperarea trebuie să fie mai mult sau cel puțin la fel de importante ca și concurența sau situația de conflict. În acest sens, Chișinău și Tiraspol, întru neadmiterea escaladării situației din regiune și pentru a preveni implicarea Republicii Moldova în contențiunile militare desfășurate în Ucraina, aplicând modelul strategiei win to win au reușit să rezolve, pe moment/temporar, o serie de probleme. Strategia aplicată, alături de ipotezele menționate anterior demonstrează interdependența părților. Firul roșu al negocierilor fiind – neadmiterea escaladării situației conflictuale. Părțile au convenit asupra acestui numitor comun, deoarece înțeleg că într-un scenariu al implicării celor două maluri ale Nistrului în ostilitățile din Ucraina, consecințele pentru Chișinău și Tiraspol vor fi catastrofale. Într-un astfel de scenariu negativ, Kievul va fi singurul învingător. În acest context, scenariul se transformă într-un Wild Card[12] – eveniment surprinzător, cu o probabilitate scăzută de a se întâmpla, dar cu efecte şi impact neobişnuit de puternice asupra dezvoltării ulterioare a societăţii. Obstacolul pentru punerea în aplicare a acestui scenariu, anticiparea wild card-ului, se află în politica precaută a conducerii de la Chișinău, care nu dorește ca țara să fie atrasă într-un conflict care va duce direct la o confruntare cu Federația Rusă. Chișinău se comportă „inteligent” și duce o politică restrânsă față de Federația Rusă în actual context geopolitic din regiune. Direcția conducerii de la Chișinău de neimplicare într-o confruntare militară a provocat o declarație negativă a consilierului ministrului Afacerilor Interne al Ucrainei, Viktor Andrusiv, care regretă că Ucraina nu poate ocupa Transnistria fără sancțiunea Moldovei[13]. Astfel, putem conchide că conducerea de la Kiev, ab initio, a evaluat perspectiva implicării Chișinăului și Tiraspolului în evoluțiile militare din Ucraina.

În concluzie putem menționa că, în ultima perioadă, pe fundalul evoluțiilor geopolitice din Ucraina, problematica transnistreană a dobândit o importanţă şi valenţă deosebit de valoroasă în regiune. În acest context, Chișinău și Tiraspol negociază pragmatic având un consensus omnium cu privire la neadmiterea escaladării situației conflictuale.  Cu toate acestea, interferența terților în problematica transnistreană și seria de atacuri asupra infrastructurii militare din stânga Nistrului, care au avut loc la sfârșitul lunii aprilie 2022, pot fi catalizatorii unor incidente critice, utilizate mai târziu pentru a desemna o nouă realitate geopolitică în regiune.

 

[1] Mihai Melintei, Cronologia procesului de reglementare a conflictului transnistrean – aprilie 2022, https://lact.ro/cronologia-procesului-de-reglementare-a-conflictului-transnistrean-aprilie-2022/ (18.05.2022)

[2] G4Media, Republica Moldova ar putea scăpa de dependența energetică față de Gazprom și Transnistria. Ucraina a depus o ofertă mai bună la energie electrică, gazul ar putea fi cumpărat de pe piața liberă, 20.04.2022 https://www.g4media.ro/republica-moldova-ar-putea-scapa-de-dependenta-energetica-fata-de-gazprom-si-transnistria-ucraina-a-depus-o-oferta-mai-buna-la-energie-electrica-gazul-ar-putea-fi-cumparat-de-pe-piata-libera.html (18.05.2022)

[3] CSE, Dispoziția Nr. 14, https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/dispozitia_cse_14_14.04.2022.pdf (19.05.2022)

[4] CSE, Dispoziția Nr. 19, https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/dispozitia_cse_nr.19_din_29.04.2022_v2.pdf (19.05.2022)

[5] IPN, Lilian Carp despre uzina de la Râbnița: Au avut loc unele cedări, dar doar pentru o lună, 30.04.2022, https://www.ipn.md/ro/lilian-carp-despre-uzina-de-la-rabnita-au-avut-7965_1089488.html (19.05.2022)

[6] Radio Chișinău, Energocom va cumpăra de la o companie din Ucraina 30% din necesarul de curent electric pentru luna mai, 11.05.2022, https://radiochisinau.md/energocom-va-cumpara-de-la-o-companie-din-ucraina-30prc-din-necesarul-de-curent-electric-pentru-luna-mai—159785.html (19.05.2022)

[7] Ministerstvo Inostrannykh Del PMR, Zayavleniye o novom vitke ekonomicheskoy blokady Pridnestrov’ya so storony Moldovy, 04.04.2022, https://mid.gospmr.org/ru/node/8959 (19.05.2022)

[8] CSE, Dispoziția Nr. 19, https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/dispozitia_cse_nr.19_din_29.04.2022_v2.pdf (19.05.2022)

[9] Agora, Uzina metalurgică din Rîbnița va primi două autorizații temporare. Decizia a fost luată de către Comisia pentru Situații Excepționale, 29.04.2022, https://agora.md/stiri/101861/uzina-metalurgica-din-ribnita-va-primi-doua-autorizatii-temporare-decizia-a-fost-luata-de-catre-comisia-pentru-situatii-exceptionale (19.05.2022)

[10] Agora, România – principala sursă de fier vechi pentru Uzina Metalurgică Moldovenească din Rîbnița, 20.04.2022, https://agora.md/stiri/101470/romania-principala-sursa-de-fier-vechi-pentru-uzina-metalurgica-moldoveneasca-din-ribnita (19.05.2022)

[11] Harvard, Win-Win Negotiation Strategies, https://www.pon.harvard.edu/daily/win-win-daily/5-win-win-negotiation-strategies/ (20.05.2022)

[12] Ozcan Saritas, Jack E. Smith, The Big Picture – trends, drivers, wild cards, discontinuities and weak signals, „Futures”, Vol. 43, Nr. 3, 2011, pp. 292-312

[13] Strana, Sovetnik glavy MVD Andrusiv sozhaleyet, chto Ukraine nel’zya zakhvatit’ Pridnestrov’ye bez sanktsii Moldovy, 05.05.2022, https://strana.today/news/389534-sovetnik-mvd-sozhaleet-chto-ukraine-nelzja-zakhvatit-pridnestrove-bez-sanktsii-moldovy.html (20.05.2022)