09.12.2016: Alegeri în stânga Nistrului: şase pro-ruşi la fotoliul de preşedinte

La 11 decem­brie, locu­i­to­rii din regiu­nea trans­nis­trea­nă îşi aleg lide­rul. În aşa-zisa cur­să pre­zi­denţi­a­lă s-au lan­sat şap­te can­di­da­ţi, unul din­tre ei, însă, a fost des­ca­li­fi­cat pen­tru difu­za­rea mate­ri­a­le­lor publi­ci­ta­re care nu conţin date des­pre tipar. La şefia regiu­nii, nere­cu­nos­cu­tă de auto­ri­tă­ţi­le de la Chi­şi­nău, aspi­ră şi actu­a­lul lider de la Tiras­pol, Evghe­ni Şev­ciuk. Cam­pa­nia elec­to­ra­lă a fost mar­ca­tă de mai mul­te încăl­că­ri şi scan­da­lu­ri, iar expe­rţii susţin că se duce o lup­tă din­tre câte­va cla­nu­ri oli­gar­hi­ce din regiu­ne, de ace­ea nu putem vor­bi des­pre pro­ce­se elec­to­ra­le auten­ti­ce, dar că, indi­fe­rent de rezul­ta­te­le ale­ge­ri­lor, teri­to­ri­ul din stân­ga Nis­tru­lui va rămâ­ne în con­ti­nu­a­re „o ane­xă a inte­re­se­lor Mosco­vei în regiu­ne”.

Foto­li­ul de preşe­din­te este râv­nit de „spi­che­rul” sovi­e­tu­lui suprem al rmn, Vadim Kra­s­no­sel­s­ki, lide­rul Par­ti­du­lui Comu­nist, Oleg Hor­jan, pro­cu­ro­rul regiu­nii sepa­ra­tis­te auto­pro­cla­ma­te, Ale­xan­dr Deli, direc­to­rul fili­a­lei de la Tiras­pol a Aca­de­mi­ei Juri­di­ce din Ode­sa, Vla­di­mir Gri­go­ri­ev, şi Iri­na Vasi­la­chi, o locu­i­toa­re de 41 de ani din satul Sucle­ia. Ex-ministrul de Inter­ne, Ghen­a­di Kuzmi­cev, a fost eli­mi­nat din com­pe­ti­ţie la 5 decem­brie, printr-o deci­zie judi­ci­a­ră, după ce un cetă­ţean sem­na­la­se că pre­ten­den­tul nu a locu­it aco­lo în ulti­mii 10 ani şi că dis­tri­bu­ie pli­an­te pe care nu este indi­cat tira­jul şi tipo­gra­fia. Ulte­ri­or, Kuzmi­cev a decla­rat că sis­te­mul judi­ci­ar este unul „anar­hic”. Poli­to­lo­gul Erne­st Var­da­ne­an decla­ra ante­ri­or că Ghen­a­di Kuzmi­cev este un apro­pi­at al lui Evghe­ni Şev­ciuk şi că ar fi intrat în cur­să doar pen­tru a atra­ge cât mai mul­te votu­ri de la con­tra­can­di­da­tul lui Şev­ciuk, Vadim Kra­s­no­sel­s­ki.

Potri­vit unui son­daj al com­pa­niei ruse Glo­bal Soci­um Con­sul­ting, publi­cat la 29 noiem­brie, aşa-zisele ale­ge­ri pre­zi­denţi­a­le din Trans­nis­tria ar putea fi câş­ti­ga­te din pri­mur tur de actu­a­lul lider, Evghe­ni Şev­ciuk, cu 52,9%, iar prin­ci­pa­lul său con­tra­can­di­dat, preşe­din­te­le „legi­sla­ti­vu­lui”, Vadim Kra­s­no­sel­s­ki, ar obţi­ne 30,4% din sufra­gii. Son­da­jul mai ara­tă că cele mai mari pro­ble­me cu care se con­frun­tă regiu­nea sunt cri­za eco­no­mi­că, cea valu­ta­ră, blo­ca­rea şi nere­cu­noa­ş­te­rea inde­pen­denţei rmn. Alte son­da­je îl pla­sea­ză pe Şev­ciuk pe locul secund, în timp ce Kra­s­no­sel­s­ki câş­ti­gă teren.

Înre­gis­tra­rea can­di­da­ţi­lor a dema­rat la 12 sep­tem­brie şi s-a înche­iat la 10 noiem­brie, timp în care aceş­tia au tre­bu­it să colec­te­ze sem­nă­tu­ri a 2-3% din tota­lul ale­gă­to­ri­lor înscri­şi în lis­te­le elec­toa­re. Potri­vit date­lor Comi­si­ei Elec­toa­le Cen­tra­le a rmn, în regiu­ne sunt înre­gis­tra­ţi 417 mii de ale­gă­to­ri. Comi­sia a des­chis 286 secţii de vota­re. Pen­tru ca scru­ti­nul să fie vali­dat, la el tre­bu­ie să se pre­zin­te cel puţin 25% din­tre ale­gă­to­ri. Dacă niciun can­di­dat nu va acu­mu­la 50% plus un vot, va urma al doi­lea tur.

Şase candidaţi pro-ruşi

Evgheni Şevciuk

Evghe­ni Şev­ciuk

Evghe­ni Şev­ciuk este pri­mul can­di­dat care a depus numă­rul nece­sar de sem­nă­tu­ri pen­tru înre­gis­tra­rea în scru­ti­nul pre­zi­denţi­al, res­pec­tiv, va figu­ra pe pozi­ţia nr. 1 în bule­tin. Aces­ta aspi­ră la cel de-al doi­lea man­dat, după ce, în 2011, a pre­lu­at şefia de la Igor Smir­nov, care a con­dus regiu­nea din 1991. Şev­ciuk se pre­zin­tă ca fiind apă­ră­tor al sta­tu­lui, fur­ni­zor de secu­ri­ta­te şi sta­bi­li­ta­te în plan intern, pre­cum şi garant al unor bune rela­ţii cu F. Rusă. Poli­ti­cia­nul s-a pro­nu­nţat cate­goric împo­tri­va retra­ge­rii tru­pe­lor arma­te ale Mosco­vei din regiu­ne, numindu-le „garan­tul păcii”. În sep­tem­brie, curent, Şev­ciuc, a sem­nat un decret pri­vind apli­ca­rea rezul­ta­te­lor refe­ren­du­mu­lui din 2006, în cadrul căru­ia 97% din­tre par­ti­ci­panţi au votat pen­tru inde­pen­denţa regiu­nii şi ade­ra­rea ulte­ri­oa­ră la Rusia. Mai mulţi expe­rţi, prin­tre care şi direc­to­rul exe­cu­tiv al Aso­ci­a­ţi­ei „Promo-Lex”, Ion Mano­le, cali­fi­că ini­ţi­a­ti­va drept una populis­tă, prin care Şev­ciuk încear­că să obţi­nă capi­tal elec­to­ral. Ratin­gul lui Şev­ciuk a scă­zut sem­ni­fi­ca­tiv oda­tă cu accen­tu­a­rea cri­zei ecno­mi­ce şi finan­ci­a­re din regiu­ne.

Vadim Krasnoselski

Vadim Kra­s­no­sel­s­ki

Vadim Kra­s­no­sel­s­ki are 46 de ani şi este con­si­de­rat unul din­tre prin­ci­pa­lii pre­ten­denţi la fun­cţia de așa-zis preşe­din­te la ale­ge­ri­le din 11 decem­brie. În 2011, după vic­to­ria lui Şev­ciuk, Kra­s­no­sel­s­ki a deve­nit şef al Ser­vi­ci­u­lui secu­ri­ta­te al preşe­din­te­lui, apoi preşe­din­te al Comi­te­tu­lui vamal. Ulte­ri­or a deve­nit minis­tru de Inter­ne (2007-2012). Prin­ci­pa­le­le punc­te din pro­gra­mul său elec­to­ral sunt: dezvol­ta­rea busi­ne­s­su­lui mic şi mij­lo­ciu, refor­ma în sănă­ta­te, susţi­ne­rea învă­ţămân­tu­lui, aju­tor soci­al pen­tru per­soa­ne­le defa­vo­ri­za­te. Deşi se pre­zin­tă ca fiind can­di­dat inde­pen­dent la preşe­dinţia rmn, Kra­s­no­sel­s­ki este susţi­nut activ atât de depu­ta­ţi din par­ti­dul „Obno­v­le­nie”, cât şi de foş­ti cole­gi care lucrea­ză şi acum sub umbre­la „She­ri­ff”, impe­ri­ul de busi­ne­ss fon­dat de oli­gar­hii Vic­tor Guşan şi Ilia Kazma­lî. Ca şi Şev­ciuk, fos­tul depu­tat are expe­rienţă de lucru în cadrul hol­din­gu­lui. În anii 2012 — 2015, el a fost con­si­li­e­rul direc­to­ru­lui com­pa­niei „Interd­ne­str­kom”, sin­gu­rul ope­ra­tor de tele­fo­nie mobi­lă din stân­ga Nis­tru­lui, fon­da­tă de ace­ia­şi Guşan şi Kazma­lî. Nume­le lui Kra­s­no­sel­s­ki figu­rea­ză într-un scan­dal medi­a­tic, după ce artis­tul rus Iosif Kob­zon, tot el depu­tat în Duma de Stat a F. Ruse, a decla­rat că-l va ata­ca în instanţă pen­tru că i-ar fi folo­sit ima­gi­nea în pli­an­te­le elec­to­ra­le fără acor­dul său.

Oleg Horjan

Oleg Hor­jan

Din 2003, Oleg Hor­jan, 40 de ani, este lide­rul Comi­te­tu­lui Cen­tral al Par­ti­du­lui Comu­nist din rmn, legiu­i­tor în Sovi­e­tul Suprem şi copreşe­din­te al aso­ci­a­ţi­ei de depu­ta­ţi „Pen­tru uni­rea cu Rusia”. Hor­jan este sin­gu­rul can­di­dat cu ante­ce­den­te pena­le. În 2007, instanţa de jude­ca­tă de la Tiras­pol a emis o sen­tinţă de con­dam­na­re pen­tru opu­ne­rea de rezis­tenţă orga­ne­lor de drept. Prin­tre pro­mi­siu­ni­le sale elec­to­ra­le se numă­ră con­so­li­da­rea „sta­ta­li­tă­ţii” regiu­nii, faci­li­ta­rea pro­ce­su­lui de obţi­ne­re a cetă­ţe­ni­ei ruse, sepa­ra­rea pute­rii de busi­ne­ss. „Nu avem altă capi­ta­lă decât Mosco­va, nu avem altă patrie decât Rusia, de ace­ea susţi­nem ampla­sa­rea arma­tei ruse pe pămân­tul trans­nis­trean. E arma­ta noas­tră”, a decla­rat Hor­jan într-o con­fe­rinţă.

Alexandru Deli

Ale­xan­dru Deli

La fun­cţia de preşe­din­te can­di­dea­ză şi Ale­xan­dru Deli (38 de ani), pro­cu­ro­rul regiu­nii sepa­ra­tis­te auto­pro­cla­ma­te.

El deţi­ne aceas­tă fun­cţie din 2012, după ce fuse­se minis­tru al Jus­ti­ţi­ei.

În dis­cur­sul său elec­to­ral aces­ta a pus accen­tul pe majo­ra­rea sala­ri­i­lor şi pen­si­i­lor, aju­to­rul medi­cal garan­tat, dar şi pe pro­ble­me­le popu­la­ţi­ei rura­le.

Vla­di­mir Gri­go­ri­ev, 55 de ani, este direc­to­rul fili­a­lei de la Tiras­pol a „Aca­de­mi­ei Juri­di­ce din Ode­sa”.

Vladimir Grigoriev

Vla­di­mir Gri­go­ri­ev

Ante­ri­or, aces­ta a exer­ci­tat fun­cţia de jude­că­tor la Cur­tea de Arbi­traj, de vice­mi­nis­tru al Jus­ti­ţi­ei, dar şi de preşe­din­te al Curţii Con­sti­tu­ţio­na­le.

Irina Vasilachi

Iri­na Vasi­la­chi

Gri­go­ri­ev pro­mo­vea­ză, cel puţin la nivel decla­ra­tiv, o poli­ti­că exter­nă orien­ta­tă spre mai mulţi vec­to­ri de dezvol­ta­re, care să se baze­ze pe res­pect, ega­li­ta­te şi rela­ţii de par­te­ne­ri­at în vede­rea coo­pe­ră­rii eco­no­mi­ce cu Rusia, Ucrai­na şi R. Mol­do­va.

Iri­na Vasi­la­chi, 41 de ani, figu­rea­ză a şasea pe lis­ta elec­to­ra­lă. Ea are stu­dii medii şi nu are un loc de mun­că.

Scrutinul este ilegal

Scru­ti­nul va fi moni­to­ri­zat de ober­va­to­ri din F. Rusă, după ce Şev­ciuk a cerut, într-o scri­soa­re adre­sa­tă vice­pre­mi­e­ru­lui rus, Dmi­tri Rogo­zin, dele­ga­rea obser­va­to­ri­lor inde­pen­denţi, dar şi a expe­rţi­lor inde­pen­denţi, care să acor­de suport meto­do­lo­gic pen­tur CEC la ela­bo­ra­rea lis­te­lor elec­to­ra­le. Între timp, regiu­nea este împân­zi­tă de afi­şe elec­to­ra­le, iar can­di­da­ţii fac cam­pa­nie prin loca­li­tă­ţi­le din stân­ga Nis­tru­lui.

Expe­rţii susţin că scru­ti­nul este unul ile­gal. „De la înce­put şi până la sfârşit aces­ta este nul, pen­tru că este con­trar Con­sti­tu­ţi­ei şi prin­ci­pi­i­lor inter­na­ţio­na­le de orga­ni­za­re a ori­că­ror ale­ge­ri. Scru­ti­nul nu este recu­nos­cut, pur şi sim­plu”, susţi­ne juris­tul Promo-Lex, Ale­xan­dru Zub­co.

Refe­ri­tor la exclu­de­rea din com­pe­ti­ţie a unui con­cu­rent elec­to­ral, Zub­co spu­ne că ori­ce hotă­râre a instanţe­lor jude­că­to­reş­ti din regiu­ne poa­te fi con­si­de­ra­tă nulă, atât timp cât tri­bu­na­le­le de aco­lo sunt cre­a­te în afa­ra legii R. Mol­do­va. Pe de altă par­te, juris­tul men­țio­nea­ză că rela­tiv la „ine­chi­ta­tea şi con­tra­dic­to­ria­li­ta­tea” hotă­rârii s-au pro­nu­nţat şi alţi can­di­da­ţi, prin­tre care Şev­ciuk şi Deli, dar şi că pre­tex­te­le pen­tru exclu­de­re sunt „dubi­oa­se”, chiar dacă Kuzmi­cev nu era cotat cu şanse sem­ni­fi­ca­ti­ve la şefia regiu­nii.

„Vrem noi sau nu, de pes­te 25 de ani, în regiu­ne au loc niş­te feno­me­ne, pro­ce­se social-economice. Sunt lega­le sau nu, ori­cum popu­la­ţia votea­ză, pen­tru că este vor­ba de admi­nis­tra­rea şi con­du­ce­rea sa”, pre­ci­zea­ză Zub­co.

Rezul­ta­te­le scru­ti­nu­lui, totu­şi, spu­ne poli­to­lo­gul Erne­st Var­da­ne­an într-un inter­viu pen­tur Euro­pa Libe­ră, nu vor adu­ce schim­bă­ri sem­ni­fi­ca­ti­ve, deo­a­re­ce mul­te lucru­ri depind de Mosco­va. Aces­ta însă cre­de că ale­ge­rea lui Igor Dodon în fun­cţia de preşe­din­te al R. Mol­do­va ar putea impul­sio­na nego­ci­e­ri­le în for­ma­tul 5+2.

De cea­lal­tă par­te, regiu­nea con­ti­nuă să rămâ­nă un loc al cen­zu­rii şi al încăl­că­rii gra­ve a liber­tă­ţii de expri­ma­re, unde jur­na­li­ş­tii sunt inti­mi­da­ţi. Bună­oa­ră, jur­na­lis­ta fre­e­lan­cer Nata­lia Scur­tul a fost cita­tă la dire­cţia de mili­ţie din Tiras­pol pen­tru expri­ma­rea unor opi­nii per­so­na­le la un post de tele­vi­ziu­ne pri­vat din regiu­ne. Iar pe 12 noiem­brie, repre­zen­tanţii mili­ţi­ei au încer­cat să inter­zi­că unui tânăr din Tighi­na să dis­tri­bu­ie zia­rul „Omul şi drep­tu­ri­le sale”. Inci­den­tul a fost fil­mat de tre­că­to­ri.

Alexandru Zubco, jurist Promo-Lex:

„Cam­pa­nia a avut tona­li­tă­ţi nega­ti­ve, au avut loc reper­cu­siu­ni asu­pra zia­re­lor loca­le. La pro­priu, au fost seches­tra­te pro­du­se­le zia­ru­lui local „Omul şi drep­tu­ri­le sale”, au avut loc pre­siu­ni şi asu­pra unor jur­na­li­ş­ti, care au încer­cat să redea alte opi­nii. În ansam­blu, lup­ta s-a focu­sat pe Exe­cu­tiv şi Sovi­e­tul Suprem, adi­că pe un lider care con­du­ce Exe­cu­ti­vul (E. Şevciuk- n.r.) şi altul, care con­du­ce Sovi­e­tul Suprem (V. Kra­s­no­sel­s­kii – n.r). Ambii au uti­li­zat resur­se­le admi­nis­tra­ti­ve pen­tru a câş­ti­ga avan­ta­je elec­to­ra­le. În ace­la­şi timp, au fost influ­enţa­ţi jur­na­li­ş­tii, dar şi drep­tu­ri­le la întru­ni­ri sau aso­ci­e­ri. Nu a avut loc nicio întru­ni­re libe­ră, popu­la­ţia nu s-a adu­nat şi nu s-a expus. Nu a putut să o facă, pen­tru că se temea de inge­rinţă. Soci­e­ta­tea civi­lă nu a putut orga­ni­za anu­mi­te acti­vi­tă­ţi, pen­tru că s-a temut ca aces­tea să nu fie con­fun­da­te cu acti­vi­tă­ţi elec­to­ra­le. În alte cazu­ri, au fost inti­mi­da­ţi şi li s-a spus că nu pot desfă­şu­ra acti­vi­tă­ţi pen­tru că con­tra­vi­ne inte­re­se­lor unui sau altui can­di­dat. Aces­te invo­lu­ţii au dus la fap­tul că însu­şi expu­ne­rea drep­tu­lui la vot nu a fost libe­ră, pen­tru că dacă avea să fie libe­ră, atun­ci urma să fie şi for­me de expri­ma­re foar­te libe­re. Ele au fost însă divi­za­te. Soci­e­ta­tea a fost divi­za­tă însă în două părţi, cu acu­za­ţii reci­pro­ce, fără a per­mi­te plu­ri­ta­tea de opi­nii”.

 

Sursa: http://www.zdg.md/editia-print/politic/alegeri-in-stanga-nistrului-sase-pro-rusi-la-fotoliul-de-presedinte