04.11.2013: Interviu „Europa Liberă” cu Eugen Carpov și Natalia Gherman

La Tiraspol

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

O nouă întâlnire între primul ministru al Republicii Moldova, Iurie Leancă, şi liderul transnistrean Evgheni Şevciuk. Chişinăul încearcă să convingă Tiraspolul de avantajele integrării europene. 

***

Europa Liberă: La sfârşitul acestei luni, la Vilnius, va avea loc reuniunea la vârf a Parteneriatului Estic, din care fac parte şase ţări din vecinătatea Uniunii Europene. Două din aceste ţări, Georgia şi Republica Moldova vor parafa, iar Ucraina ar putea chiar semna acordul de asociere la Uniunea Europeană. Asocierea politică are şi componenta sa economică – acorduri prin care statele semnatare vor crea zone de comerţ liber şi aprofundat cu Uniunea Europeană. Liberalizarea comerţului înseamnă eliminarea taxelor la importul şi exportul de mărfuri şi ar putea să ducă astfel la o ieftinire a produselor pe piaţă. Dar pentru ca producătorii locali să poată rezista concurenţei europene, va exista o perioadă de tranziţie. Acordul va intra în vigoare treptat şi în această perioadă producătorii locali ar urma să beneficieze de sprijin tehnic şi financiar pentru modernizare. Acordul se va extinde şi asupra regiunii transnistrene. Numai că acele companii din Transnistria care nu vor dori să adere la zona de liber schimb vor putea să-şi continue activitatea conform actualelor reguli, în următorii 2 ani, adică potrivit regimului de comerţ asimetric prin care producţia locală este taxată parţial sau deloc la exportul pe piaţa europeană şi sunt impozitate doar importurile europene. Cum ar trebui să procedeze regiunea transnistreană, după ce Moldova şi Ucraina, între care este prinsă geografic, îşi vor liberaliza total comerţul cu Uniunea Europeană? O întrebare adresată, la întâmplare, trecătorilor, pe străzi din Tiraspol şi Bender.

La Tiraspol

Вообще-то я лично сама не слышала, но мне муж говорил об этом. Приднестровью что нужно делать? Ну, наверное, соглашаться, потому что… ну как? … и снабжение будет лучше, у нас и продукты будут другие. Ну, вот и все, что еще могу сказать…

Ну, если торговля, то, конечно, нужно. Потому что это вливание в страну новых денег, это обязательно, как же без этого? Если есть возможность, только у нас получается, что с одной стороны Молдова, а с другой стороны Украина, и вывезти что-либо из страны, если что-то и  будем производить, будет довольно сложно, Но если у нас все-таки будет какое-то соглашение, либо с Молдовой, либо с Украиной, тогда, конечно, «за». Тогда «за». А если нет – тогда это не стоит, я думаю, тогда будет только зря потраченное время.

Мы будем большой, большой… авария, поэтому я даже не знаю, что сказать. Конечно, для нас это очень плохо, неизвестно, что нам делать. Я, например, не знаю. И что примут политики – тоже, на это ответить не могу. Ну, во-первых, вот, касаясь меня. У меня приднестровское гражданство и российское. Для того, чтобы идти вместе с Молдовой, значит, мне нужно принимать молдавское гражданство и неизвестно кем стать. За что боролись – неизвестно.

Что делать   – я не знаю, но я знаю, что будет очень высокая конкуренция, наши производители слишком погорят на этом.  Потому что будет новый товар из Европы, с которым наша продукция не сможет конкурировать.

Ой, следует делать не знаю что, но, думаю, что для Приднестровья это не очень хорошо. Точно так же, как и для Молдовы и Украины. Просто они, наверное, это слегка недопонимают.  Ну а мы тут что? Мы, в принципе, ничего не производим такого, нас блокируют, и как-то мы останемся при своих интересах, скажем так. 

Я сам путешествую, я не отсюда, но если бы соединились, то, наверное, было бы лучше.

Что же делать? Наверное, тоже надо, потому что как же будем так вот жить? Итактяжеложивем  

***

Europa Liberă: Viitoarea liberalizare a comerţului între Moldova şi Ucraina, pe de o parte, şi Uniunea Europeană, pe de alta, a fost una din temele principale ale întrevederii din Germania între premierul moldovean Iurie Leancă şi liderului din Tiraspol Evgheni Şevciuk. Despre formatul şi agenda discuţiilor Valentina Ursu a stat de vorbă cu vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov:

Eugen CarpovEugen Carpov

Eugen Carpov: „A avut loc o întâlnire între prim-ministrul Iurie Leancă şi liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk. Pe lângă aceasta, au fost întâlniri într-un format mai larg, la care au participat atât preşedintele în exerciţiu al OSCE, Leonid Kojara, ministrul de Externe al Ucrainei, cât şi reprezentanţii din Germania, ministrul de Stat Michael Link. Au participat şi reprezentanţii în formatul „5+2”, prezenţi la această conferinţă. Din rezultate, aş vrea să spun că s-a trecut în revistă agenda subiectelor care astăzi ne preocupă atât la Chişinău, cât şi la Tiraspol.

În primul rând, s-au discutat subiectele legate de noile reglementări în regimul de comerţ pe care urmează să îl avem noi, Republica Moldova, cu Uniunea Europeană şi, la fel, vecinii, Ucraina, prin semnarea de către Ucraina şi parafarea de către Moldova, la Vilnius, a Acordului de Asociere. Există mai multe întrebări sau subiecte, pe care nu le înţeleg partenerii de la Tiraspol, atunci când spun că aceste acorduri şi noi mecanisme ar veni cu efecte negative pentru regiunea transnistreană. Vreau să vă spun că atât delegaţia de la Chişinău, cât şi partenerii noştri din Ucraina, dar şi din Uniunea Europeană, au prezentat explicaţii, prezentări şi date statistice, astfel ca să fie foarte clar că aceste mecanisme vin să aducă doar beneficii populaţiei atât din stânga Nistrului, cât şi din dreapta Nistrului.

Premierul Iurie Leancă a propus să fie creat un subgrup, în cadrul grupurilor de lucru, pentru economie şi comerţ, care să se preocupe doar de subiectul DCFTA [Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv]. Sunt invitaţi la Chişinăul aceşti experţi de la Tiraspol, chiar partenerii din Ucraina au spus să fie prezenţi în acest grup şi reprezentanţii ai business-ului din regiune, reprezentanţi ai uniunilor de producători, care reprezintă companiile din Transnistria, astfel, ca să avem discuţii şi să putem să excludem orice dubii la subiectul DCFTA [Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv]. La fel, s-a atras o atenţie sporită libertăţii circulaţiei pentru locuitori.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, am reţinut ceea ce spunea domnul Leancă, că există premise reale, pentru a asigura circulaţia liberă a populaţiei peste Nistru. Este posibil ca, în viitorul apropiat, să fie redeschis podul de la Gura Bâcului?

Eugen Carpov: „Podul de la Gura Bâcului a fost un subiect cu maximă atenţie abordat de către cei din cadrul conferinţei. Toţi înţeleg necesitatea deschiderii acestui pod, pentru simplul fapt că există interes, în primul rând, din partea populaţiei, atât din satul Gura Bâcului, cât şi din satul Bâcioc din stânga Nistrului. Dar, pe lângă interesul de a-l deschide, există şi anumite aspecte, pe care le are Tiraspolul, pentru a deschide acest pod. Noi am venit cu primul pas. Din câte cunoaşteţi, şi ascultătorii cunosc, Chişinăul a decis excluderea sancţiunilor care au existat, timp de mulţi ani, faţă de locuitorii din regiunea transnistreană posesori ai unor paşapoarte străine. Începând cu data publicării modificărilor pe care le-am aprobat, aceste sancţiuni nu vor mai fi aplicate.”

Europa Liberă: Putem vorbi că va începe o monitorizare internaţională a Zonei de Securitate, propunere înaintată de Chişinău?

Eugen Carpov: „Asupra situaţiei din Zona de Securitate, practic toţi participanţii au atras o atenţie sporită. Astăzi avem o situaţie când există tendinţe care ne îngrijorează. Premierul moldovean a propus ca să ne gândim în direcţia organizării unui format de monitorizare neutră, internaţională a situaţiei din Zona de Securitate, a corespunderii documentelor care reglementează mecanismele, a Comisiei Unificate de Control, a activităţii trupelor de pacificare şi cu realităţile. Şi atunci vom avea o claritate care sunt principalele disensiuni şi cum am putea să le soluţionăm. Deocamdată, nu există o unitate pe acest punct de vedere, dar, cel puţin, avem o propunere asupra căreia urmează să discutăm.

Pe lângă Zona de Securitate, evident că au fost abordate şi situaţia poliţiştilor moldoveni, care activează în oraşul Bender, am menţionat şi necesitatea asigurării unor condiţii normale pentru şcolile din Zona de Securitate, şcolile moldoveneşti cu predare în grafia latină. A fost un început de dialog. A fost convenit şi acceptat de toată lumea că aceste întâlniri la nivelul formatului „1+1” sunt utile, sunt necesare, permit să avem un dialog, să discutăm orice subiecte care ne preocupă, fără ca să admitem acţiuni unilaterale care să tensioneze situaţia.”

***

Despre integrarea europeană şi eventuale beneficii pentru soluţionarea conflictului transnistrean, Valentina Ursu a stat de vorbă şi cu ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, Natalia Gherman: 

Europa Liberă: Odată cu apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, se îndepărtează şansa soluţionării conflictului transnistrean sau, din contra, această europenizare ar putea să unifice cele două maluri ale Nistrului?

Natalia GhermanNatalia Gherman

Natalia Gherman: „Integrarea europeană, modernizarea, europenizarea ţării este cea mai eficientă şi cea mai convingătoare cale care va facilitata reunificarea Republicii Moldova. Atunci când, pe malul drept al Nistrului, se observă transformări europene, când oamenii încep să vadă rezultate ale reformelor, în conformitate cu normele şi standardele europene, noi devenim mult mai atractivi pentru populaţia de pe malul stâng al Nistrului, oamenii au încredere în viitorul acestei ţări, iar procesul integrării europene, pe care îl promovăm, foarte insistent, va avea efecte de a include pe fiecare cetăţean în acest proces bine determinat, având obiective foarte concrete.

Să luăm, de exemplu, procesul de liberalizare a regimului de vize, avem o abordare foarte incluzivă, fiecare cetăţean al Republicii Moldova, indiferent unde locuieşte, în cazul în care are paşaportul biometric al Republicii Moldova, are dreptul să beneficieze de acest regim liberalizat, atunci când îl vom obţine.

Acelaşi lucru îl pot spune şi despre procesul de implementare a prevederilor Zonei de Comerţ Liber între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Deoarece toate studiile, făcute atât de către experţii naţionali, arată cât şi de cei străini, că, în cazul în care se vor implementa întocmai prevederile Zonei de Comerţ Liber, potenţialul de export al Republicii Moldova va creşte până la 15%, creşterea economică constantă va atinge, cel puţin, 3-4%, anual.

Iar în ceea ce priveşte modernizarea sectorului economic al Republicii Moldova, aici nu încape îndoială că se vor simţi efectele, în fiecare an. Practicile de implementare a anumitor decizii în domeniul comerţului, în domeniul economic se vor bucura de aceeaşi transparenţă, ca şi în orice stat al Uniunii Europene. Domeniul concurenţei, domeniul ajutoarelor de stat nu se va deosebi deloc de ceea ce există în Uniunea Europeană, nemaivorbind despre asigurarea calităţii produselor moldoveneşti, din punct de vedere al standardelor fitosanitare, certificării originii mărfurilor, ceea ce va contribui, în cele din urmă, la sporirea gradului de protecţie a calităţii şi va contribui la asigurarea sănătăţii populaţiei noastre, în primul rând. Nu numai vom exporta produsele mai bine certificate, mai sănătoase, dar şi le vom consuma, în interiorul ţării.”

Europa Liberă: Bine, dar mesajul autorităţilor de la Tiraspol, deocamdată, rămâne a fi că Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, trebuie să meargă pe calea integrării în Uniunea Euroasiatică. Aceasta se răsfrânge în vreun fel asupra unei decizii, pe care trebuie să o ia Bruxellesul?

Natalia Gherman: „Reprezentanţii regiunii transnistrene au fost invitaţi, la fiecare rundă a negocierilor pe marginea creării Zonei de Liber Schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Ei cunosc în detalii prevederile acestui aranjament. Ei nu pot să nu înţeleagă că implementarea acestui acord va aduce multe beneficii producătorilor de pe malul drept, cât şi de pe malul stâng al râului Nistru. Faptul că, din punct de vedere politic, ei resping deocamdată acest aranjament nu înseamnă că trebuie să ne oprim şi nu înseamnă că trebuie să încetăm eforturile noastre, în primul rând, de convingere şi, în al doilea rând, viitoarele eforturi de implementare a prevederilor Acordului. Obiectivul Chişinăului este de a informa şi de a explica comunitatea oamenilor de afaceri din regiunea transnistreană despre parametrii viitorului Acord, de a explica beneficiile, în urma implementării şi, împreună cu colegii europeni, am negociat şi un aranjament, în conformitate cu care implementarea Zonei de Liber Schimb, în regiunea transnistreană, se va începe un pic mai târziu, în comparaţie cu malul drept…”

Europa Liberă: Şi va fi una de tranziţie, tranzitorie.

Natalia Gherman: „…până la 1 ianuarie 2016. În această perioadă de timp, vom încerca să asigurăm atât efortul de comunicare şi de informare a oamenilor de afaceri din regiunea transnistreană, în ceea ce priveşte obiectivele şi avantajele viitorului Acord, cât şi să contribuim, din punct de vedere practic, la aducerea bazei legislative şi a mai multor parametri tehnici, care există, în partea economică, la criteriile şi la standardele care există, cel puţin, pe malul drept al Nistrului. În acest sens, vom acţiona, împreună cu Uniunea Europeană, care este pe deplin dispusă să susţină acest efort nu doar din punct de vedere metodologic, dar şi din punct de vedere financiar. Şi toate aceste măsuri şi eforturi planificate se vor desfăşura împreună cu Chişinăul.”

Europa Liberă: Doamnă ministru, după întrevederea pe care aţi avut-o cu omologul dumneavoastră rus, domnul Lavrov a spus că Federaţia Rusă respectă decizia autorităţilor de la Chişinău de a merge pe această cale pe care şi-a ales-o Republica Moldova. Pe de altă parte, totuşi se mai fac auzite anumite declaraţii din partea anumitor demnitari din Federaţia Rusă că o eventuală apropiere a relaţiei moldo-comunitare va îndepărta Moldova de Federaţia Rusă.

Natalia Gherman: „Eu nu văd nicio contradicţie în menţinerea relaţiei cu Federaţia Rusă cu parcursul european al Republicii Moldova. Europenizarea, modernizarea Republicii Moldova, după modelul european, ne va face un partener şi mai atractiv, şi mai credibil pentru Federaţia Rusă. Deci, atunci când Moldova îşi schimbă legislaţia şi o armonizează cu cea a Uniunii Europene, atunci când Moldova devine un partener de dialog şi de afaceri mult mai credibil, mult mai transparent, ceilalţi parteneri, indiferent din est sau din vest, vor găsi această schimbare şi această evoluţie încurajatoare şi una foarte şi foarte pozitivă, pentru dialogul bilateral cu ţara noastră. Eu sunt convinsă că, la etapa implementării prevederilor Acordului de Asociere, Zonei de Liber Schimb, relaţia noastră cu Federaţia Rusă va avea numai de câştigat. Suntem cu Federaţia Rusă în aranjament de regim de comerţ liber, pe care dorim să-l menţinem şi să menţinem atât relaţia politică, cât şi relaţia economico-comercială şi cu partenerii ruşi, vrem să o intensificăm şi mai mult. Şi din punctul meu de vedere, există toate premisele ca această relaţie să se dezvolte pe calea ascendentă.”

Europa Liberă: ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, Natalia Gherman, a răspuns întrebărilor Valentinei Ursu.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.